- frecvént
- adj. m., pl. frecvénţi; f. sg. frecvéntã, pl. frecvénte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
frecvént
Look at other dictionaries:
frecvent — FRECVÉNT, Ă, frecvenţi, te, adj. Care se întâmplă des2, la intervale de timp scurte; des2; obişnuit. – Din lat. frequens, ntis. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Frecvent ≠ rar Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
des — DES1 (Înaintea vocalelor şi consoanelor sonore, în forma dez ) Element de compunere cu sens privativ, care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective şi a unor verbe. [var.: dez , dis ] – lat. dis , fr. des . Trimis de gudovan, 28.04 … Dicționar Român
habitual — HABITUÁL, Ă, habituali, e, adj. (Rar) Obişnuit, frecvent. [pr.: tu al] – Din fr. habituel. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 habituál adj. m., pl. habituáli; f. sg. habituálă … Dicționar Român
obişnuit — OBIŞNUÍT, Ă, obişnuiţi, te, adj. 1. Care a devenit obicei, care a intrat în obişnuinţa cuiva, caracteristic cuiva. 2. Care se face, se întâmplă, sau se întâlneşte în mod regulat; care se foloseşte adesea; curent. ♦ (Substantivat) Persoană… … Dicționar Român
uzual — UZUÁL, Ă, uzuali, e, adj. Întrebuinţat, folosit în mod obişnuit. ♦ Frecvent, de mare uz. [pr.: zu al] – Din fr. usuel, lat. usualis. Trimis de ana zecheru, 19.03.2009. Sursa: DEX 98 UZUÁL adj. 1. v. cunoscut. 2. v … Dicționar Român
metaforism — METAFORÍSM s.n. (Rar) Mod de exprimare în care se folosesc frecvent metaforele sau, p. gener., alte figuri de stil. – Metaforă + suf. ism. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 metaforísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
comun — COMÚN, Ă, comuni, e, adj. 1. Care aparţine mai multora sau tuturor; care priveşte sau interesează pe mai mulţi sau pe toţi; de care se folosesc mai mulţi sau toţi; obştesc. ♢ Drept comun = parte a dreptului care are aplicare generală (spre… … Dicționar Român
frecvenţă — FRECVÉNŢĂ, frecvenţe, s.f. 1. Repetare deasă şi regulată a unei acţiuni, a unui fapt. ♦ (În învăţământ) Participare a studenţilor sau a elevilor la cursuri. 2. (fiz.) Mărime care arată de câte ori se produce un fenomen într o unitate de timp. ♢… … Dicționar Român
modernstyle — MODERN STYLE s.n. Denumire dată în jurul anilor 1900 unei formule de artă decorativă, caracterizată prin preferinţa pentru liniile curbe, formele alungite şi arabescurile unduioase, pe care o găsim frecvent în mobilier, orfevrărie, ceramică,… … Dicționar Român
modă — MÓDĂ, mode, s.f. 1. Obicei, deprindere colectivă, specifică la un moment dat unui mediu social; spec. gust, preferinţă generalizată la un moment dat pentru un anumit fel de a se îmbrăca. ♢ loc. adj. La modă = a) care corespunde gustului într un… … Dicționar Român
